Advertisements
October 24, 2018
  • 3:54 pm HTC lansează EXODUS 1, o versiune inițială a telefonului cu tehnologie blockchain
  • 3:50 pm Totul despre primul partid blockchain
  • 3:46 pm Comerțul electronic va crește cu 8,8% pe an până în 2022 în cele 6 piețe mari ale Europei Centrale și de Est
  • 3:42 pm Joburile viitorului în companii de top
  • 3:39 pm Premiera in Romania: Mastercard Technology Summit – cele mai noi tehnologii de plata ale Mastercard, disponibile in Bucuresti

Autor: Claudia Sofianu, Partener EY România

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2017 aduce modificări importante în domeniul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale. În acest context, reducerea impozitului pe venit şi transferul de contribuții sociale de la angajator la angajat (cu reducerea doar la nivel procentual a acestora și asta limitat la doar 2%) au reprezentat subiectele cel mai dezbătute în ultima perioadă. Modificări substanțiale sunt aduse nu doar veniturilor de natură salarială, ci și celor din activități independente. Dacă modificările pentru veniturile din salarii au stârnit multe dezbateri controversate, cele privind activitățile independente au părut să treacă mai mult neobservate sau extrem de puțin atinse.

Făcând un calcul simplu al nivelului de contribuții sociale care ar urma să se datoreze pentru cele două tipuri de venit, constatăm o discrepanță semnificativă, care nu poate să nu ridice niște semne de întrebare cu privire la scopul avut prin introducerea unor astfel de modificări, precum și la tentațiile care ar putea să apară în viitor cu privire la forma de muncă sau colaborare între companii și persoanele fizice.

Astfel, în contextul în care un salariat câștigă un venit salarial brut de 5.000 lei/lună, acesta va avea aceeași povară fiscală (impozit pe venit și contribuții sociale individuale) ca și persoana care câștigă un venit din activități independente de 3 ori mai mare (mai specific – 14.575 lei). De unde această diferență enormă? Aceasta rezultă ca urmare a introducerii plafonului lunar la nivelul unui salariu de bază minim brut pe țară (i.e., prevăzut a fi de 1.900 lei), pentru care se vor datora contribuțiile sociale în cazul veniturilor din activități independente. Deși venitul la care se poate asigura în scopuri de asigurări sociale o persoană care desfășoară activități independente poate fi unul ales, e puțin probabil ca acest venit ales să fie de prea multe ori mai mare decât cel minim impus de lege.

Chiar dacă, și în prezent, există plafoane la aceste contribuții în cazul veniturilor din activități independente, totuși, acestea sunt relativ mai mari. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2018, deși contribuțiile sociale plătite pentru un venit salarial sunt în creștere, cele plătite pentru veniturile din activități independente sunt în scădere. Astfel, ajungem la concluzia că, oricât de mult ar câștiga pe lună o persoană fizică din activități independente, fie 5.000 lei, fie 1.000.000 lei, nivelul de contribuții va fi același, adică 665 lei/lună.

În acest context, făcând o analiză a viitorului mod de impunere a celor două tipuri de venit, nu ne putem abține din a ridica o serie de întrebări: ce ne va aduce anul 2018? Va crește sau va scădea numărul de salariați? Vom asista la o nouă migrare artificială de la salariat la persoană fizică autorizată pentru a beneficia de o impozitare mai avantajoasă? O migrare, am putea spune, care ar încălca legea dacă nu sunt respectate diverse condiții. Dacă ne aducem bine aminte, o astfel de structură a fost des și în mod abuziv folosită în trecut și a fost expusă diverselor controale fiscale (reclasificarea în activități dependente). Iar, în final, s-a ajuns la amnistia fiscală. Ce impact va avea o astfel de colectare mai redusă pentru anumite tipuri de venituri asupra fondurilor de contribuții sociale?

Advertisements
admin

Redactor online cu o experiență de aproape zece ani.

RELATED ARTICLES
LEAVE A COMMENT

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: